Arhive categorie: CRONICĂ LITERARĂ

Forme textuale hibride. (În)semne ale originalităţii de Mariana Anton
„Infernul este celălalt.” (J.P.Sartre) Originalitatea scriiturii lui Radu Aldulescu[1] este incontestabilă. Scriitorul pare a surclasa de la distanţă canoanele romaneşti. De unde vine aerul de noutate pe care-l propune istoria lui Mite Cafanu? Există înainte de toate o hibridizare

Forme textuale hibride. (În)semne ale originalităţii de Mariana Anton
„Infernul este celălalt.” (J.P.Sartre) Originalitatea scriiturii lui Radu Aldulescu[1] este incontestabilă. Scriitorul pare a surclasa de la distanţă canoanele romaneşti. De unde vine aerul de noutate pe care-l propune istoria lui Mite Cafanu? Există înainte de toate o hibridizare

Cărţi, literatură, religie şi credinţă (I). Pentru o cultură a inimii de A. G. Secară
Moto: „Doamne, dă-mi să spun ce trebuie!” Exordiu-confesiune. De filozofie m-am apropiat mai întâi prin Cioran şi… celălalt Noica[1], Constantin. De creştinism, de credinţa ortodoxă, prin lectura Noului Testament, a „istoriilor” lui Eliade, prin filmul lui Zefirelli, romano-catolic ca structură

Cărţi, literatură, religie şi credinţă (I). Pentru o cultură a inimii de A. G. Secară
Moto: „Doamne, dă-mi să spun ce trebuie!” Exordiu-confesiune. De filozofie m-am apropiat mai întâi prin Cioran şi… celălalt Noica[1], Constantin. De creştinism, de credinţa ortodoxă, prin lectura Noului Testament, a „istoriilor” lui Eliade, prin filmul lui Zefirelli, romano-catolic ca structură
„Când iubeşti, deja cunoşti, când cunoşti, deja iubeşti…”
Se pare că anul 2016 este unul fast pentru revista ARGO. Doi dintre colaboratorii permanenţi ai acesteia şi-au publicat, în mod independent, la aceeaşi editură clujeană, Eikon, cărţile la care au lucrat în ultima perioadă. Adi George Secară şi-a
„Când iubeşti, deja cunoşti, când cunoşti, deja iubeşti…”
Se pare că anul 2016 este unul fast pentru revista ARGO. Doi dintre colaboratorii permanenţi ai acesteia şi-au publicat, în mod independent, la aceeaşi editură clujeană, Eikon, cărţile la care au lucrat în ultima perioadă. Adi George Secară şi-a

Poetica şi retorica textului biografic, sau despre regăsirea sinelui la Nora Iuga: de Solomon Centa
Dizolvând prejudecăţile, în literatura română se afirmă, la început cu discreţie, apoi tot mai apăsat, scriitoarele, care încep să aducă propria viziune în tărâmul cuvântului scris. De la Veronica Micle, Elena Farago, Hortensia Papadat Bengescu, la Ana Blandiana, Ileana Mălăncioiu,

Poetica şi retorica textului biografic, sau despre regăsirea sinelui la Nora Iuga: de Solomon Centa
Dizolvând prejudecăţile, în literatura română se afirmă, la început cu discreţie, apoi tot mai apăsat, scriitoarele, care încep să aducă propria viziune în tărâmul cuvântului scris. De la Veronica Micle, Elena Farago, Hortensia Papadat Bengescu, la Ana Blandiana, Ileana Mălăncioiu,

Un aspect particular al raportării la unitatea transcendentă a religiilor / de Adi George Secară
Cartea lui Andrei Cornea[1] este subintitulată categoric „roman istoric”, spre deosebire de ambiguitatea care însoţeşte Solenoidul lui Cărtărescu, un fel de anti sau meta-roman greu clasificabil, pentru cei obsedaţi de taxonomie. Spectaculosul scrierii este înlocuit cu spectacolul vieţii

Un aspect particular al raportării la unitatea transcendentă a religiilor / de Adi George Secară
Cartea lui Andrei Cornea[1] este subintitulată categoric „roman istoric”, spre deosebire de ambiguitatea care însoţeşte Solenoidul lui Cărtărescu, un fel de anti sau meta-roman greu clasificabil, pentru cei obsedaţi de taxonomie. Spectaculosul scrierii este înlocuit cu spectacolul vieţii

Leapşa pe murite de Solomon Centa
Scriitorul şi opera Franţa a fost dintotdeauna deschisă spiritelor care au avut curajul de a-şi etala viziunea artistică, a stimulat originaliatatea indiferent de unde venea, concetăţeni sau alogeni, înţelegând că spiritul de concurenţă întăreşte valorile naţionale, nu le alterează.

Leapşa pe murite de Solomon Centa
Scriitorul şi opera Franţa a fost dintotdeauna deschisă spiritelor care au avut curajul de a-şi etala viziunea artistică, a stimulat originaliatatea indiferent de unde venea, concetăţeni sau alogeni, înţelegând că spiritul de concurenţă întăreşte valorile naţionale, nu le alterează.
„Nu eşti nimic fără dragoste şi mândrie şi familie!” de Adi Secară
* Anthony Marra, Constelaţia fenomenelor vitale, Humanitas, 2015, traducere Ioana Avădani Dacă este să-ţi imaginezi un cecen bătrân dând sfaturi, acesta va spune „Nu eşti nimic fără dragoste şi mândrie şi familie!” Anthony Marra şi-l imaginează pe bătrânul Hassan
„Nu eşti nimic fără dragoste şi mândrie şi familie!” de Adi Secară
* Anthony Marra, Constelaţia fenomenelor vitale, Humanitas, 2015, traducere Ioana Avădani Dacă este să-ţi imaginezi un cecen bătrân dând sfaturi, acesta va spune „Nu eşti nimic fără dragoste şi mândrie şi familie!” Anthony Marra şi-l imaginează pe bătrânul Hassan

Un prophète, alternativ…Antonioni, Matrix, Breivik, Assange, Ásha, second life…
Andrei Zbirnea, #Kazim (contemporani cu primăvara arabă), Herg Benet, 2014. Analizând cea de-a doua carte a lui Andrei Zbîrnea, am ajuns şi la comentariile terţe inserate, iritându-mă (vorba vine, dar era comod să încep pe acea linie!) observaţia Laviniei

Un prophète, alternativ…Antonioni, Matrix, Breivik, Assange, Ásha, second life…
Andrei Zbirnea, #Kazim (contemporani cu primăvara arabă), Herg Benet, 2014. Analizând cea de-a doua carte a lui Andrei Zbîrnea, am ajuns şi la comentariile terţe inserate, iritându-mă (vorba vine, dar era comod să încep pe acea linie!) observaţia Laviniei

Gramota învăţăturilor de despărţire. Însemnări din sudelniţă / Adi George Secară
Evgheni Vodolazkin, Laur, traducere de Adriana Liciu, Editura Humanitas Fiction, 2014. Dacă aș fi citit ceva scris de Tarkovski, aș fi spus că Vodolazkin și cineastul sunt înrudiți. De altfel, în textele de mediatizare a romanului Laur (pe care autorul,

Gramota învăţăturilor de despărţire. Însemnări din sudelniţă / Adi George Secară
Evgheni Vodolazkin, Laur, traducere de Adriana Liciu, Editura Humanitas Fiction, 2014. Dacă aș fi citit ceva scris de Tarkovski, aș fi spus că Vodolazkin și cineastul sunt înrudiți. De altfel, în textele de mediatizare a romanului Laur (pe care autorul,

Ultima carte – Barocul sau descoperirea dramei/de Cristian Florea
Alexandru Ciorănescu, Barocul sau descoperirea dramei, Dacia, Cluj-Napoca, 1980. Autorul, coleg, puţin mai tânăr, cu „haretiştii” Eliade şi Noica, împărţind exilul spaniol cu scriitorii Vintilă Horia şi Alexandru Busuioceanu, a profesat mulţi ani la Universitatea „La Laguna” din Santa Cruz

Ultima carte – Barocul sau descoperirea dramei/de Cristian Florea
Alexandru Ciorănescu, Barocul sau descoperirea dramei, Dacia, Cluj-Napoca, 1980. Autorul, coleg, puţin mai tânăr, cu „haretiştii” Eliade şi Noica, împărţind exilul spaniol cu scriitorii Vintilă Horia şi Alexandru Busuioceanu, a profesat mulţi ani la Universitatea „La Laguna” din Santa Cruz