Începuturi lirice

poezie_litere

Deşi nu este orientată pe debuturi literare, în dorinţa de a încuraja tinerii cu preocupări în acest domeniu, revista ARGO publică, în acest număr, câteva producţii ale unor autori aflaţi la vârsta primelor încercări literare. Sperăm că această exhibare a acceselor lirice ale vieţii lor interioare în faţa gusturilor exigente ale cititorilor revistei va îngădui, deopotrivă, aprecieri ale talentului lor incipient, dar şi acceptarea eventualelor critici legitime.

Am ales, pentru acest număr, zece poezii, câte cinci pentru fiecare autor. Ele sunt poezii de dragoste – mai frustă şi senzuală în cele semnate de Ligia Even, mai interiorizată şi înclinată spre filozofare la acela care foloseşte acronimul C.C.C., ale cărui „desene versificate” amintesc, întrucâtva, de marele poet american e.e. cummnigs. În speranţa că următoarele încercări vor câştiga atât în varietate tematică cât şi în aprofundarea regulilor prozodice, în cizelarea expresiei, în general, vă invităm să păşiţi cu curaj, fără idei preconcepute, în acest spaţiu experimental al trăirilor poetice juvenile.

Mă-nvălui din nou

de Ligia Even

poezie2

Mă învălui din nou în dor

Aș vrea să îmi crească aripi și să zbor.

Mi-e dor de tine și de-mbrățișarea ta

Mi-a rămas tatuată pe piele, respirația

Cu care mă trezeai în fiecare dimineață.

Și credeam că plutesc, așa treceam prin viață

mi-e dor… și nu știu ce să mai fac

aș vrea cumva să-ți văd surâsul drag.

Iubire, vino!  Te rog să nu-ntârzii

Din inimă să-mi șoptești vorbe dulci în nopțile gri

Te chem cu dor și înflăcărare

Doar vocea ta îmi conferă alinare

Să devenim din nou, o singură ființă.

Dorință

Coboară seară și-acoperă pământul…

– Împrăștie trecutul și adă-mi în loc viață!

şi-acoperă-mă-n taină c-o liniște crescândă.

– Adu-mi în vis pe prințul

Cu ochii albaștri-viscol,

Ce sufletu-mi-nfioară

Când mă atinge dulce

Pe buze c-un sărut.

Lumină

Lumina albă din povești

Mi-acoperă făptura

Mă face să-mi doresc aievea

Din nou a ta căldură

Zâmbesc aşa frumos când tu ești lângă mine

Şi-mi vine așa de mult să cânt

de-atâta mulțumire.

O, ești frumos cum numa-n vis

Un înger îmi apare.

Rămânem, însă, iarăşi noi

înveşmântați în soare;

Privesc în ochii tăi, albaștri-viscol, mi se pare;

Iar fața ta iubite, se face ca-n visare

Senină, blândă zâmbitoare

Şi se apropie de-a mea

Spre a-mi da o sărutare.

Luceafărul (fragment)

Luceafărul răsare din nou în astă noapte,

În spate mii de şoapte-mi-nvăluie făptura

Mă lupt, e greu, şi-aş vrea ca în clepsidră

Nisipu’ să se oprească, o clipă,…, şi-înc-o clipă.

Oh, scumpul meu Luceafăr, coboară pe pământ

Mă strânge dulce, tandru la al tău moale sân.

Acoperă-mă! Vino, te rog, nu-ntârzia,

Căci viața mea e scurtă, eternitatea-i grea

Coboară dintre stele și intră în casa mea

Şi simte iarăși viața, aşa cum este ea.

Iubește-mă în taină şi-apoi încetișor

Şopteşte-mi, dulce mire, o şoaptă de amor!

 

Moartea-mi respiră în ureche (fragment)

 

Cufundată-n albstru.. e-atâta întuneric

Aştept noaptea, să pot zbura afară.

Moartea e prezentă, își face de lucru în dormitor

Mă privește în ochi, pufnește disprețuitor…

când îţi inspir parfumul cu nesaț,

şi scot limba la ea.

A plecat înjurând de sfinți și de satana.

 

 

Poems /Love songs

by C.C.C.

  infinite

Infinite

We are infinite.

Inside we are lit.

We’ll keep straight from it,

Listen to my heartbeat…

Let it be the guide,

To make order inside,

This is not the same old stride,

Where I plead for you  to decide…

I just want the best for you, my dear,

I want you to know – I’ll always be here,

I want to let you know – I’m always sincere,

I also simply want, in ours eyes to appear…

We flow

In an ocean

Of emotion

We row

Without any caution

Only option

To shout

 

 

A glimpse

I had thought I actually, finally found it…

I’d give it all if I could feel it…just – one –more –bit.

Outside there’s rain,

And I’m in pain…

The sound grows strong,

It has been long,

But it won’t stop.

Untill I’ll crop,

The picture of,

The one I love…

I shall refuse,

There is no use…

Just stop trying,

I’m not crying,

It may be sad,

But not so bad,

It’s not all lost,

She’s not a ghost…

A fade-away,

She is a ray,

A ray of light,

Into the night.

I’ll forever

Remember her…

Now I feel broken,

Overwhelmed by stress…

But nevertheless,

I stand unbroken!

This was a big step,

A daring attempt,

A failling – success…

There is no „unless”.

No, not anymore,

I’ve found the one door…

But I’ll demolish

Each and every wall

It will all be whole…

Not – one – small – blemish!

I will become,

For years to come,

The one!…

The one!…

THE ONE!!!

I’ve set myself free!

Perfect awaits me…

The soul

Feeling something old,

It deeply echoes,

The shivers make me cold…

They are just memos,

Yet I feel controlled

By my own felloys.

I simply behold

All th – ose

Images take shape,

They are surreal,

I can even scrape…

They seem to reveal

That I won’t escape

But I still conceal,

That I wan’t escape

App – eal

Giving in, I close my eyes,

Speed of light, it sends me back,

Happyness in a disguise.

Yet I’m still feeling a lack…

No, I won’t accept denies.

I’ll be currently gently,

Intently so contently

Ex – act – ly

I’ll let this happen

Something tells me it’s

Still me, the captain,

Not out of my wits…

Need of a „thus”

Concluding us

Out of the dusts?…

Jump in the hole

Just like the owl

Whose wings were stole

The s – oul

Let me help you, let me love you

I want to help you overcome your fears and pain,

And want to show you, you can truly love again.

Fading memories…horizon…a distant plain,

They’ll all become. It will not be, at all, in vain!

My love for you will make you realise,

Just how much it can all simbolise.

And when yours will join its path

There’s won’t be much aftermath…

Ii will shine brighter then failing galaxies!

It will surpass all generality,

It will become abnormality,

It will right eternal falacies…

My

(Beneath dusty, rusty)

          C  m

            ru  bl

              /Y\  es

            /e)e \

           /Se(es\

Anunțuri

Despre argomin

ARGO: periodic cultural trimestrial fondat în anul 2015 la iniţiativa domnilor Codrin Vasiloancă, Cristian Florea şi Bogdan Silion, intelectuali şi profesori din Galaţi şi din Brăila.

Un comentariu

  1. Pingback: SUMAR ARGO NR. 2 / IUNIE 2015. Responsabil ediţie: Cristian Florea |

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: