Deşi nu este orientată pe debuturi literare, în dorinţa de a încuraja tinerii cu preocupări în acest domeniu, revista ARGO publică, în acest număr, câteva producţii ale unor autori aflaţi la vârsta primelor încercări literare. Sperăm că această exhibare a acceselor lirice ale vieţii lor interioare în faţa gusturilor exigente ale cititorilor revistei va îngădui, deopotrivă, aprecieri ale talentului lor incipient, dar şi acceptarea eventualelor critici legitime.
Am ales, pentru acest număr, zece poezii, câte cinci pentru fiecare autor. Ele sunt poezii de dragoste – mai frustă şi senzuală în cele semnate de Ligia Even, mai interiorizată şi înclinată spre filozofare la acela care foloseşte acronimul C.C.C., ale cărui „desene versificate” amintesc, întrucâtva, de marele poet american e.e. cummnigs. În speranţa că următoarele încercări vor câştiga atât în varietate tematică cât şi în aprofundarea regulilor prozodice, în cizelarea expresiei, în general, vă invităm să păşiţi cu curaj, fără idei preconcepute, în acest spaţiu experimental al trăirilor poetice juvenile.
Mă-nvălui din nou
de Ligia Even
Mă învălui din nou în dor
Aș vrea să îmi crească aripi și să zbor.
Mi-e dor de tine și de-mbrățișarea ta
Mi-a rămas tatuată pe piele, respirația
Cu care mă trezeai în fiecare dimineață.
Și credeam că plutesc, așa treceam prin viață
mi-e dor… și nu știu ce să mai fac
aș vrea cumva să-ți văd surâsul drag.
Iubire, vino! Te rog să nu-ntârzii
Din inimă să-mi șoptești vorbe dulci în nopțile gri
Te chem cu dor și înflăcărare
Doar vocea ta îmi conferă alinare
Să devenim din nou, o singură ființă.
Dorință
Coboară seară și-acoperă pământul…
– Împrăștie trecutul și adă-mi în loc viață!
şi-acoperă-mă-n taină c-o liniște crescândă.
– Adu-mi în vis pe prințul
Cu ochii albaștri-viscol,
Ce sufletu-mi-nfioară
Când mă atinge dulce
Pe buze c-un sărut.
Lumină
Lumina albă din povești
Mi-acoperă făptura
Mă face să-mi doresc aievea
Din nou a ta căldură
Zâmbesc aşa frumos când tu ești lângă mine
Şi-mi vine așa de mult să cânt
de-atâta mulțumire.
O, ești frumos cum numa-n vis
Un înger îmi apare.
Rămânem, însă, iarăşi noi
înveşmântați în soare;
Privesc în ochii tăi, albaștri-viscol, mi se pare;
Iar fața ta iubite, se face ca-n visare
Senină, blândă zâmbitoare
Şi se apropie de-a mea
Spre a-mi da o sărutare.
Luceafărul (fragment)
Luceafărul răsare din nou în astă noapte,
În spate mii de şoapte-mi-nvăluie făptura
Mă lupt, e greu, şi-aş vrea ca în clepsidră
Nisipu’ să se oprească, o clipă,…, şi-înc-o clipă.
Oh, scumpul meu Luceafăr, coboară pe pământ
Mă strânge dulce, tandru la al tău moale sân.
Acoperă-mă! Vino, te rog, nu-ntârzia,
Căci viața mea e scurtă, eternitatea-i grea
Coboară dintre stele și intră în casa mea
Şi simte iarăși viața, aşa cum este ea.
Iubește-mă în taină şi-apoi încetișor
Şopteşte-mi, dulce mire, o şoaptă de amor!
Moartea-mi respiră în ureche (fragment)
Cufundată-n albstru.. e-atâta întuneric
Aştept noaptea, să pot zbura afară.
Moartea e prezentă, își face de lucru în dormitor
Mă privește în ochi, pufnește disprețuitor…
când îţi inspir parfumul cu nesaț,
şi scot limba la ea.
…
A plecat înjurând de sfinți și de satana.
Poems /Love songs
by C.C.C.
Infinite
We are infinite.
Inside we are lit.
We’ll keep straight from it,
Listen to my heartbeat…
Let it be the guide,
To make order inside,
This is not the same old stride,
Where I plead for you to decide…
I just want the best for you, my dear,
I want you to know – I’ll always be here,
I want to let you know – I’m always sincere,
I also simply want, in ours eyes to appear…
We flow
In an ocean
Of emotion
We row
Without any caution
Only option
To shout
A glimpse
I had thought I actually, finally found it…
I’d give it all if I could feel it…just – one –more –bit.
Outside there’s rain,
And I’m in pain…
The sound grows strong,
It has been long,
But it won’t stop.
Untill I’ll crop,
The picture of,
The one I love…
I shall refuse,
There is no use…
Just stop trying,
I’m not crying,
It may be sad,
But not so bad,
It’s not all lost,
She’s not a ghost…
A fade-away,
She is a ray,
A ray of light,
Into the night.
I’ll forever
Remember her…
Now I feel broken,
Overwhelmed by stress…
But nevertheless,
I stand unbroken!
This was a big step,
A daring attempt,
A failling – success…
There is no „unless”.
No, not anymore,
I’ve found the one door…
But I’ll demolish
Each and every wall
It will all be whole…
Not – one – small – blemish!
I will become,
For years to come,
The one!…
The one!…
THE ONE!!!
I’ve set myself free!
Perfect awaits me…
The soul
Feeling something old,
It deeply echoes,
The shivers make me cold…
They are just memos,
Yet I feel controlled
By my own felloys.
I simply behold
All th – ose
Images take shape,
They are surreal,
I can even scrape…
They seem to reveal
That I won’t escape
But I still conceal,
That I wan’t escape
App – eal
Giving in, I close my eyes,
Speed of light, it sends me back,
Happyness in a disguise.
Yet I’m still feeling a lack…
No, I won’t accept denies.
I’ll be currently gently,
Intently so contently
Ex – act – ly
I’ll let this happen
Something tells me it’s
Still me, the captain,
Not out of my wits…
Need of a „thus”
Concluding us
Out of the dusts?…
Jump in the hole
Just like the owl
Whose wings were stole
The s – oul
Let me help you, let me love you
I want to help you overcome your fears and pain,
And want to show you, you can truly love again.
Fading memories…horizon…a distant plain,
They’ll all become. It will not be, at all, in vain!
My love for you will make you realise,
Just how much it can all simbolise.
And when yours will join its path
There’s won’t be much aftermath…
Ii will shine brighter then failing galaxies!
It will surpass all generality,
It will become abnormality,
It will right eternal falacies…
My
(Beneath dusty, rusty)
C m
ru bl
/Y\ es
/e)e \
/Se(es\
Pingback: SUMAR ARGO NR. 2 / IUNIE 2015. Responsabil ediţie: Cristian Florea |